Kurzii - contemporani cu Akkadienii si cu Trump
Fisa sintetica
Populatia (estimari recente):
30-40 milioane (The World Factbook, estimare din 2015)
36.4–45.6 milioane (Institut Kurde de Paris, estimare din 2017)
Repartitia pe tari:
Turcia:14,3–20 milioane
Iran: 8,2–12 milioane
Irak: 5,6–8,5 milioane
Siria: 2–3,6 milioane
========================
Germania: 1,2 -1,5 milioane
France: 150,000
=========================
Alte tari occidentale:
cifre cuprinse intre 83.600 (Suedia) si 20.000 (Statele Unite)
=========================================
Arie geografica: Turcia, Iran, Irak, Siria. Termen generic: Kurdistan.
---------------------------------------------------------------------------------------
Limba: de origine iraniana (familia indo-europeana). A doua limba vorbita: persana, armeana, turca, araba. Alfabet arab si latin.
In Franta, limba kurda e predata la Institut National des Langues Orientales (Langues O) si la Institut kurde de Paris (dialectele kurmandji, sorani)
--------------------------------------------------------------------------------------------
Religia: majoritatea kurzilor sunt musulmani de confesiune sunnita. Minoritati de religie yazidi, zoroastrism, alevism; mozaici, crestini. Conform publicatiei The Times of Israel, aprox. 200.000 evrei kurzi traiesc azi in Israel, jumatate din ei la Ierusalim.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Origine
Dupa unii istorici, kurzii se numara printre cele mai vechi populatii atestate in Orientul Mijlociu antic (mileniile II si I i.e.n, contemporani cu akkadienii). Alti istorici situeaza originea kurzilor in regiunea locuita de mezii din sec.VII i.e.n). Zona locuita azi de kurzi a fost succesiv ocupata de asirieni, akkadieni, greco-macedoneni (sub Alexandru cel Mare si succesorii sai), romani, bizantini, arabi, mongoli si turci.
Regarul Korduene (N. Mesopotamiei) a fost provincie romana din anul 66 i.e. n. pana in 384 e.n.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Istorie
Epoca cea mai infloritoare din istoria kurda a fost perioada dinastiei ayyubide (sec XII –XIII) fondata de Saladin.
Epoca moderna
Turcia
Kurzii in Imperiul Otoman, la sfarsitul sec. XIX. Sultanul Abdul Hamid (intre 1896-1909) duce o politica de integrare si cooptare a kurzilor in functii administrative. In timpul Primului razboi mondial, situatia minoritatilor din Imperiu se degradeaza dramatic. In 1915, 1,5 milioane de armeni mor in primul genocid al secolului XX. In 1916 au loc deportari masive ale populatiei kurde. Pana la sfarsitul Primului razboi mondial, 700.000 de kurzi au fost stramutati cu forta. Jumatate din acestia au murit in conditii atroce.
Dupa Primul razboi mondial, soarta kurzilor s-a decis la Conferinta de la Paris din 1919. In 1920, Tratatul de la Sèvres prevedea impartirea Imperiului Otoman si posibila autonomie a provinciilor locuite de kurzi, avand ca scop final crearea unui stat kurd independent. Dupa refuzul lui Ataturk, semnatarii Tratatului de la Lausanne, din 1923, renunta la ideea autonomiei statale a kurzilor.
In anii 70 ai sec.XX, studenti radicali kurzi fondeaza organizatia separatista PKK (de orientare doctrinara marxist-leninista, care ulterior a fost abandonata).
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Iran
In 1946, kurzii din Iran proclama Republica de la Mahabad. In anul urmator, aceasta a fost zdrobita de ultimul sah al Iranului, Mohammad Reza Pahlavi.
Irak
In 1970, in urma unei insurectii armate conduse de liderul legendar Mustafa Barzani, kurzii obtin autonomia printr-un tratat cu Saddam Hussein. Incepand din 1988, regimul despotic al lui Saddam initiaza o represiune dura (cvasi-genocid) impotriva kurzilor. Locuitorii orasului Halabja sunt ucisi in masa prin gazare. Dupa Razboiul din Golf din 1990, kurzii isi recastiga autonomia in nordul Irakului.
In 2003, kurzii sustin interventia americana in Irak. Constitutia irakiana din 2005 recunoaste o larga autonomie populatiei kurde. Incepand din 2014, kurzii din nordul Irakului ii combat pe jihadistii islamici din ISIS (Califatul arab)
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Turcia
Turcia kemalista reduce drepturile kurzilor, politica continuata de succesorii lui. In anii 80 ai sec.XX, in zona locuita de kurzi se instituie in mod repetat starea de urgenta, motivata de atentatele savarsite de insurgentii din PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan). Represiunea armata ia forme extrem de dure.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Siria
Kurzii reprezinta 12% din populatia siriana (2,5 milioane de loc., concentrati in Nordul si Nord-Estul tarii dar si la Damasc si Alep). De la inceputul razboiului civil din Siria (2011), unitatile de lupta kurde s-au confruntat atat cu armata guvernamentala a lui Bashar Al Assad cat si cu jihadistii din ISIS. Pierderile kurde - in jur de 11.000 de soldati; numar neprecizat victime civile.
Conspect sirian
Entitati statale
Siria. Bashar al Assad, a ramas la putere dupa 5 ani de contestatii pasnice si violente. Ii considera pe toti adversarii regimului sau drept teroristi. Sprijin extern: Rusia si Iran.
Rusia: sprijin logistic, militar, economic, diplomatic pentru regimul lui Bashar. Sprijin limitat pentru kurzii sirieni, carte de joc in raport cu Turcia si Statele Unite. Trupe speciale Spetznaz, “voluntari” ceceni, servicii secrete (GRU), flota in mediterana. Militanti radicali din zona caucaziana lupta in toate gruparile islamiste din Siria ca voluntari, impotriva regimului lui Bashar
Iranul siit sprijina regimul lui Bashar (alawit-siit) Ajuror financiar si militar. Consilierii iranieni conduc 20 000 de luptatori siiti veniti din Liban (Hezbollah) si din Irak
Turcia: tara sunita, adversara a regimului lui Bashar. Sprijina cu arme opozitia siriana. Joc la mai multe capete: a menajat o perioada fortele ISI care combat pe kurzii sirieni din gruparea PYD, apropiati de PKK, dusmanul nr.1 al Turciei din 1984 incoace (sute de atentate teroriste cu mii de morti, civili si militari). Simultan, participa la coalitia internationala anti ISI.
Arabia Saudita si Qatar. Regatul wahhabit sunit, sprijina rebeliune sunita contra regimului lui Bashar (alawit-siit). Nu combate direct fortele ISI. Ryadul a fost acuzat ca finanteaza indirect grupari teroriste sunite. Baza pentru formarea rebelilor sirieni, intentioneaza sa trimita trupe terestre in Siria.
Statele Unite: nu au intervenit atunci cand regimul Bashar a trecut de linia rosie (folosirea armelor chinice) in 2013. Sprijina opozitia moderata dar si pe kurzii sirieni apropiati de PKK. Esecuri repetate in formarea unor grupari inarmate cu ideologie moderata (dezertari in masa)
Franta: Se decide tarziu sa intervina (aerian) impotriva gruparilor islamiste radicale. Angajament ferm pentru inlaturarea lui Bashar. Sprijina opozitia siriana moderata, formata in Arabia Saudita.
Situatia pe teren :
Fortele pro-Assad, rebelii moderati, islamistii (Jabhat al Nosra, Jaish al Fatah, Isi, care inroleaza mii de simpatizanti combatanti proveniti din Europa Occidentala)
Coalitia internationala (roluri majore: Statele Unite, Franta). Actiuni aeriene.
Coalitia antiterorista (lansata de Arabia Saudita in decembrie 2015) cuprinde 34 de tari: Egipt, Turcia, Pakistan, Senegal. Promite sa combata ISI.
Bilant 2011- 2016.
470.000 de morti
Decese provocate de lipsa de hrana,apa, medicamente: 70 000 de persoane
13.000 morti sub tortura
178 spitale distruse
Pagube economice, infrastructura, cladiri: 225 miliarde de euro
Speranta de viata a scazut de la 77 de ani (2010) la 55 de ani (2016)
Refugiati: 10 milioane. Fluxul necontrolat de refugiati risca sa destabilizeze serios Italia, Grecia si Europa occidentala.
Perspective de incetare a conflictului: improbabile.Coran.Surata 39 versetul 53.
Spune: “O, voi robii Mei, care ati întrecut mãsura în defavoarea voastrã, nu deznãdãjduiti în privinta îndurãrii lui Allah!" Allah iartã toate pãcatele. El este Iertãtor, Îndurãtor [Al-Ghafur, Al-Rahim].
“The Kurds are soon going to face a campaign of genocide, a campaign of ethnic cleansing that President Trump gave the green light to.” (NBC News reporter Richard Engel)
“In curand, Kurzii vor fi confruntati cu o campanie de genocid, o campanie de purificare etnica, cu permisiunea presedintelui Trump”.
------------------------------------------------------------------
Sub ochii intregii lumi, criminalul de razboi Trump colaboreaza cu sultanul Erdogan la al doilea genocid savarsit de Turcia, dupa cel al armenilor din 1915.
-------------------------------------------------------------
In 2014
Kurzii baricadati in orasul Kobane rezista asaltului jihadist (“micul Stalingrad din Orientul Mijlociu”), contraataca si recupereaza 40% din teritoriul controlat anterior de ISIS. In 2016 si 2017, fortele kurde sprijinite de grupari sunnnite, de Statele Unite si alti membrii ai coalitiei occidentale, reusesc sa anihileze complet unitatile ISIS, pana la frontiera cu Irakul, luind un numar mare de prizonieri (peste 10.000).
In ianuarie si martie 2018, Turcia contraataca, pretextand un pericol terorist kurd si invadeaza o parte din Siria, folosindu-se de elemente siriene salafiste extrem de violente. Populatia kurda din regiunea Afrin este complet dizlocata. Coalitia occidentala nu intervine.
In octombrie 2019, in urma unei intelegeri telefonice dintre presedintele Trump si presedintele Turciei Erdogan, Nordul Siriei este invadat de armata turca si de aliatii ei sirieni. Kurzii urmeaza sa fie dislocati cu forta din zona de frontiera, urmand ca soarta lor ulterioara sa fie decisa de Siria lui Bashar, de Rusia lui Putin si de Iranul lui Rohani.
Perceptii
Kurzii sunt considerati “un popor sacrificat de istorie”, “cel mai mare grup etnic fara stat”. Unul in aparatorii cauzei kurde, filosoful Bernard-Henri Levy, a organizat o intalnire la Paris, in 2015, intre presedintele François Hollande si sefii militari kurzi. Dupa BHL, kurzii sunt “cei mai buni aliati ai Occidentului” pentru eradicarea ISIS si pentru protejarea “crestinilor supusi atacurilor teroriste din Orientul Mijlociu.
Alti specialisti au pareri mai putin favorabile kurzilor. Cercetatorul american Michael Radu de la Pensylvania Foreign Policy Research Institute promoveaza o abordare mai apropiata de politica turca. Conform acestei perceptii, timp de secole, kurzii au trait integrati in tarile care azi formeaza Orientul Mijlociu; radicalizarea nationalista, autonomista si separatista a aparut doar dupa al II-lea Razboi Mondial, fiind incurajata din exterior. Solutia problemei kurde ar fi acordarea unor autonomii limitate.
(Compilatie de informatii de pe web.)
